‘blu walking on sunshine

uneori ma simt goala pe dinauntru … ma gandesc ca daca te simti asa, de fapt nu simti nimic. dar am o stare de emotii f neclara si f necunoscuta, o stare acuta dar de fapt nedefinita. asta inseamna ca de fapt nu simt nimic?! trebuie sa simt ceva, doar sunt om. zilele astea in training am aflat ca robotii nu pot inlocui oamenii pt ca pana si ei au variatii, de-aia nu reprezinta intotdeauna optiunea valabila de a inlocui fiintele umane. poate devin robot, poate ma automatizez … poate ciclul asta work- home si inapoi ma face sa ma invart intr-un cerc din care ies sau intra un club, un dans, o bere, o tequila, o viata sociala … astea ar fi variatiile … uf, chiar nu vreau sa ma robotizez, si sa ma rutinez si sa ma plang intr-una…

n-am mai dormit de marti de cand am implinit o anumita varsta, nu se zice :d colegii prietenii de la serv mi-au facut surprise party cu muuuuuuuuulte flori, baloane si confetti, motiv pentru care am fost placut socata de la prima ora; am primit cateva chestii dragute printre care o carte cu povesti, in plus am fost very happy ca si in acest moment pt ca n-am facut nimic toata ziua. acum planuiesc o iesire haotica la dans zilele astea desi nu stiu daca o sa mai fiu in stare, maine me work again.

in alta ordine de idei azi am avut un training groaznic la serviciu dar am supravietuit gandindu-ma ca dupa ce se termina o sa iesim iar la bere, sangria whatever. maine e vineri, iupiiiiii, vine weekendul peste noi si eu ma tot gandesc la cerceii aia albastri.

am plecat, sper sa dorm cateva ore in noaptea asta. but i feel good, tadadatatatata … : )

in sfarsit am avut o zi de luni vesela si normala, asa cum astept de vreo cativa ani. toate zilele proaste si urate de luni s-au transformat azi in zane colorate cu aroma de cafea, motiv pt care am ras non stop si am cantat:

cuando tomes tu café toma tu café con caña
cuando tomes tu café toma tu café con caña
(sólo la caña da el aroma)
cuando tomes tu café toma tu café con caña
(sólo la caña da el aroma con azúcar y con caña)
cuando tomes tu café toma tu café en España

aici e tot cantecul, enjoy!

am vazut filmul aseara si am cautat coloana sonora, here it is:

01.Love You ‘Till The End - The Pogues
02. Same Mistake - James Blunt
03. More Time - Needtobreathe
04. Carousel - Laura Izibor
05. Fortress - Hope
06. Last Train Home - Ryan Star
07. Rewind - Paolo Nutini
08. My Sweet Song - Toby Lightman
09. No Other Love - Chuck Prophet
10. Everything We Had - The Academy Is…
11. In The Beginning - The Stills
12. If I Ever Leave This World Alive - Flogging Molly
13. P.S. I Love You - Nellie McKay
14. Kisses And Cake - John Powell

trebuie sa recunosc prima melodie mi-a ramas in minte pana in momentul de fata iar filmul m-a impresionat doar in masura in care aveam chef de un film funny si depresiv. cred ca din cauza ploii. si nu, n-am plans.

e 1 mai si m-am trezit dimineata cu proprietara la usa care venise sa mi ceara un dulap; zilele astea s-au mai schimbat piesele de mobilier de la noi din casa, am trecut de la chestii total inutile, la chestii mult mai utile decat speram vreodata. in timpul celor cateva zile libere de paste in care n-am facut mai nimic decat sa dau o fuga prin familie si sa lenevesc, am revenit la bucuresti sa eliberez dulapurile.  azi dimineata desi aveam partial zi libera- in fact i’ll be going to work soon- am facut schimbul definitiv de mobila si am ramas cu pungile, cutiile cu carti si haine imprastiate prin toata camera. ca sa nu intru in panica si sa incep sa vb singura prin casa mi-am facut o cafea, dupa care m-am asezat frumos la calc sa ma dau putin pe net. am descoperit polyvore, un site pe care poti crea seturi cu tot felul de genti, haine, shoesi si altele in functie de preferinte. iupiiii!!! me enjoiz now : d via dada

smiley se aude f tare prin castile micutului mov care a ajuns la mine de Paste. ami a fost in vacanta in state si la intoarcere mi l-a adus pe asta mic; stiu ca nu e blu, dar asa l-a gasit si nu ma deranjeaza, mai ales ca s-a gandit la mine cand l-a vazut. tot ma plangeam ca n-a venit iepurasul la mine si tadadada… 

click for more

din suflet vreau sa spun tuturor ‘paste fericit’, sa primim lumina si sa ne bucuram de ea. eu una ma simt linistita, sunt alaturi de familie (sau ce a mai ramas din ea), si astept sarbatoarea cu gandul la batranii de la azilul din vitan carora cu ajutorul colegilor mei le-am trimis niste pachete si urari de sanatate. imi vin in minte pozele cu ei si ochii inlacrimati de multumire si ma gandesc cati oameni cu banii sunt in bucuresti care habar n-au de azilele astea. but hei, e bine ca macar unii dintre noi mai vedem, ar fi tare trist sa orbim cu totii.

vaiiii, ce fain, ma joc intr-una de cand am descoperit site-ul. mai exista si lucruri dragute pe lumea asta, ce credeai????!!! wiiiiiiiiiiiiiiiiiii

i wanna see this movie!!!!

se pare ca am ratat party ul de la mesmerize dar n-am ratat party-ul de ziua dragalasei i si mutarea unui coleg la viena. aseara am iesit in club sa dansam si ce ma gandesc eu : urma o noapte lunga dupa o zi urata de vineri la munca, deci trebuie sa beau niste energizant. numai ca m-am grabit sa-l dau pe gat pana sa ies pe usa si cand am ajuns in club mi-era super rau. m-am sucit, m-am invartit …nimic. eram totally varza. ma certasem cu mama, ma depresasem putin si din cauza aluia cu care ieseam, la munca am un coleg infect mai nou, uhhhhhhhhhhhh….toata lumea tragea de mine si-mi zicea ba sa nu ma mai gandesc la el ca sunt barbati garla peste tot (which is true by the way), ba sa beau ceva, ba sa ma duc sa vomit, eram sincer complet debusolata. dar m-am dus la bar, am cerut niste lamaie, am mancat frumos, am iesit o tura pe afara, m-am plimbat si dupa douazeci de minute eram fresh, gata de topaiala pana dimineata. cand sa plecam unele din fete vroiau sa se dea in leagan, una vroia sa ramana acolo, sarbatorita nu mai stia ff bine unde tre sa doarma. adurat ceva pana ne-am impartit toti si am ajuns intr-un final acasa.

nenea taximetristul cu care am fost mi-a povestit ca e foarte selectiv cand vine vorba de clienti si ca a dat jos destui care-l calcau pe sireturi, asa ca am stat complet ametita pe bancheta din spate cu o casca in urechi, si cu alta atenta la povestirile lui despre taxiurile din atena. cateodata cand esti singur si toate corabiile par sa se innece, e suficient sa respire cineva langa tine ca sa realizezi ca mai exista viata, ca inca mai poti sa sufli, si ca lucrurile nu sunt chiar asa naspa.

(amy winehouse - back to black)