‘blu walking on sunshine

azi am mesterit prin casa toata ziua, cu cei trei lei pe care-i mai am in portofel e cam greu sa iesi in oras, n-am timp sa fac credit pt nevoi personale ca sa ies la o bere in seara asta, cam toti prietenii sunt plecati (care pe la mare, munte sau herculane) iar eu, pt ca muncesc zilele astea, am ramas pe plantatie. asa ca m-am jucat cu niste poze, am gatit si m-am gandit sa ma ocup de paybackul lui balaur (Mcrulz); nu uitasem de el, dar nu eram in the mood of remembering things la vremea aceea.

mie Mc-ul imi aminteste clar de primul an de facultate. da, pe-atunci mergeam acasa in fiecare saptamana, tin minte ca de cele mai multe ori venea tata si ma lua. n-am ramas nici un weekend aici si nici nu vroiam. ideea era sa ne vedem la Mc donalds la intrare in Corbeanca (DN1), luam papa (de obicei happy meal ca adunam jucariile alea tembele) si plecam spre casa povestind vrute si nevrute. ce fascinata eram atunci si ce mandra ca-i spuneam eu lui tata cum merg o ora si jumate pana la scoala cu toate mijloacele de transport (pana atunci nu se intamplase), cum plec cu noaptea in cap din Dr. taberei si cum e cu metroul, cum ma imbranceste lumea la urcarea in autobuz ca sa ocupe locuri sau cum sunt aurolacii. mama era mereu invidioasa ca tata asculta primul povestile de la mine

in afara de happy meal, mancam inghetata cu caramel, best thing ever la ora aceea (nu faceam comparatii cu alte inghetate de pe alte meleaguri). cu placintele nu prea m-am facut prietena, mama se baga mai mult in seama cu ele cand venea si ea cu tata sa ma ia (destul de rar). intr-o perioada am mai avut o fixatie cu MCfish (parca asa se chema, nu ?) si Mc Flurry. nu sunt asa entuziasmata cand scriu chestiile astea ca mi se face dor e tata si ma intristez. and i really hate that mood…
hai ca mi-am amintit ceva mai funny: cand stateam in camin cu doua nebune pe care le chema ruxandra, pe la unu doua noaptea ni se facea pofta de inghetata de la MC, si prietenul uneia dintre ele care lucra pana la ora aia facea MCdrive la camin pt noi ; adica il sunam si-i ziceam ce vroiam fiecare, el venea cu inghetata, si noi ziceam ca asta se cheama ‘Mcdrive la domiciliu’. : )

n-am mai fost de mult timp la MC, de cand m-am apucat de fumat sau de cand am auzit de supersize me sau de carnea aia din sandwich-uri care nu e decat o pasta prelucrata sau de KFC :d. cand am vazut tagul asta nici nu puteam sa-mi dau bine seama cand am fost ultima data la MC…

daca n-ai deja casa lui karim rashid, e cam greu de crezut ca o poti avea prea curand (joke!). stiu, nici eu … acum depinde ce planuri de viitor ai si cat de mult te tii de ele. de exemplu, colega mea care isi face mereu planuri (da, stiu, n-am mai pomenit-o demult ca am fost f ocupata) mi-a zis azi ca in 2008 isi cumpara masina desi s-a apucat de acum sa faca scoala de soferi. am intrebat-o cum merge si mi-a zis ca i-a busit aluia masina de vreo cateva ori dar are vointa oricum. dragi soferi, daca va nimeriti prin militari pe la orele sase, sapte, opt dimineata trebuie sa stiti ca mi-e mila de masinile dumneavoastra; colega mea s-ar putea sa va faca o surpriza, si nu din cele mai placute (thank God i’m using the subway). pai nu se lasa, a zis ca o sa conduca oricum si in 2008 isi ia masina imediat ce temina scoala. aaaaaa sa nu uit, si va fi diesel, ca pe benzina n-o sa stie niciodata sa o porneasca, de la instructor citire :d

vreau sa mananc rodii si sa vad sweet november, na, am zis

e sambata seara, ziua se ingana cu seara, sunt la 100 de km de agitatia metropolitana, am langa mine o cafea cu lapte si ascult linistea. no one around, feels really good … ma bantuie niste flash-backuri de saptamana asta, pentru ca de obicei cand ma intorc acasa ii povestesc mamei ce am mai facut.

a fost ziua ivonei, desi antrenoarea de la sala se chinuie din rasputeri sa nu uitam vorba ‘low sugar’, am testat prajiturele de casa facute de mama ivonei. iubesc toate mamele care fac prajiturele fara sa le cunosc. nu ma omor dupa chestii f pretentioase mereu, pentru ca imi place sa-mi aduc si eu aminte cum era cand eram mici si ne rasfata bunica cu negrese aromate. ziua ivonei merita mentionata pentru ca ea este una din preferatele mele din echipa noastra. ca urmare a acestui fapt, am fost sa cumpar cadou pt ivona si o alta colega a carei zi de nastere a fost sapt trecuta. guess what? i-am luat ivonei o narghilea micuta, a fost ff incantata, iar eu topaiam pe langa ea de bucurie si entuziasm. imi plac oamenii care reactioneza pozitiv la cadouri, chiar simt daca se bucura sau nu. call it intuition?

am primit un mail oficial de la conducerea companiei. ya, right! sunt in topul consumatorilor de banda pentru tot sistemul din cauza youtubului. pai da, daca mi s-a formatat calc fara sa stiu si am ramas fara muzica, am prestat pe unde am putut, adica youtube de trei sapt. in timpul asta s-au facut monitorizari, eu n-am stiut si am primit mail cu red flag/warning sa limitez accessul. wtf?

am terminat cu alergatura pt nunta. adica am gasit rochie. am forat weekenduri intregi dupa ‘za dresses’ cu o prietena si ne-am luat cu totul altceva decat ce aveam in minte. ideea era: doua domnisoare de onoare cu rochii de aceeasi culoare modele diferite sau acelasi model culoare diferita. aham, numai ca din idee n-a mai ramas in comun decat niste negru, si ala cu variatii. i hope the bride won’t kill us before the wedding : d

am plecat aseara fara incarcatoare la tel, piuie amandoua ca doua gaste lesinate, asta inseamna ca mai am putin si scap de ele. yaaaaaaaaaay! si uite asa mi-aduc aminte ce zicea teodor: ‘ce om normal, in afara de tine, care vb toata ziua la tel la serv, are doua sau mai multe mobile? so… hmmm … i’m not normal.

am auzit ca in melodia calling u - bantuie pe la toate radiourile in ultima vreme - versurile de refera la Dumnezeu, si ca au incercat ei sa faca o analogie cu credinta chiar daca au zis wife si alte alea pe acolo. ce pot sa mai zic? i don’t need nobody, i don’t fear nobody ….

I could be brown
I could be blue
I could be violet sky
I could be hurtful
I could be purple
I could be anything you like

Gotta be green
Gotta be mean
Gotta be everything more
Why dont you like me?
Why dont you like me?
Why dont you walk out the door!

video link 

dap, se pare ca asa supravietuiesc in ultima vreme, din tag in tag, data trecuta de la balaur, acum de la rainforest. ei bine, povestea zice ca rainforest l-a trimis pe aurel- pestisorul de aur la mine, sa-mi indeplineasca trei dorinte; am stat putin sa ma gandesc, si asta datorita ceaiului aburind cu aroma de portocal who works wonders, astfel ca acum pot sa spun clar si raspicat:

1. una din dorinte ar suna f banal dar ar spune un mare adevar: as vrea sa-mi fie bine … asa … in general, mie, si mai mult apropiatilor care intodeauna isi doresc lucruri obiective si mai putin idealiste in comparatie cu mine,

2. a doua ar fi sa apuc sa calatoresc dupa pofta inimii, sa vad norii din pakistan + multe alte locuri de pe planeta, daca e posibil inainte sa migrez spre alte lumi mai mult sau mai putin ceresti, (nu de alta dar atunci o sa zbor direct si n-o sa mai fie la fel : d)

3. a treia, i have to face it, daca ar fi sa am o dorinta imposibila, as vrea sa ma mai vad macar o data la doua-trei vorbe cu tata. stiu, am zis ca e imposibila…

am sa-i spun pestisorului ca-l rog sa faca un ocol si sa treaca pe la alte cateva persoane sa vada ce-si doresc. so, here it goes: mirandolina, jeuxdenfant, alina, vlad, balaur.

most of the daily happenings are meant to bring new things in ur space, life, mind…or not

1. am aflat azi cine este jean monnet. dupa ce ne-am dat cu presupusul cateva ore, unii ziceau pictor, altii scriitor, unii nume de strada sau de liceu, finally… a fost om politic;
2. i feel very much like a sinner, it has been a year since my last confession … ca urmare a acestui gand am primit de la un prieten o carte cu continut religios without even mentioning smth about my sinner inner thoughts
3. am decapitat iepurasul de ciocolata primit de Paste. ma uitam la el de vreo cateva zile, ce dragut era el asa imbracat in poleiala aurie si cu clopotel la gat. yummy, si ce bun eeeeeeeee !
4. am citit undeva ca starbucks vine la noi. oare s-o fi plictisit de altii ? :d
5. am primit pe ‘mielul blogului’ (a se citi mail) o reclama la un restaurant intr-o mansarda. peter imre a scris un fel de ad/articol dupa ce a vizitat mystictree. o fi de bine sau de rau ?
6. ma bantuie de doua zile tangoul din scent of a woman. l-am tot vazut pe net, i-am zis si unei colege, dar ea mi-a spus ofensata ca ‘nu se uita la serialul asta’. d’ohhhh !!!
7. our dearest websumitter girls au facut parodii ucigatoare dupa poezii de Eminescu cu oamenii de la noi din firma. a fost un fel de cenaclu eminescian in varianta canonista. am propus o premiere cu bere. : )
8. simt nevoia sa vad culori, sa fiu inconjurata de verde si de lucruri vii si proaspete, drept pt care mi-am luat doua bluze nike (rosu + verde) si mi-am facut unghiile rosii desi n-am avut curaj sa ies din casa cu ele asa :d
9. am vazut cel mai dragut telefon ever. desi sunt fan nokia, i have to mention this one: samsung x830 (white)
10. mama si-a luat singura shoesi si zice ca sunt draguti. i’m so happy for her i feel like dancing !

minune: am primit inapoi banii imprumutati unei persoane fara sa-i cer of course. for the first time in my life!

doua stele paralele: de departe… luna si soarele

daca e sa fie tag (venit de la baLaur), sa mearga mai departe la cine poposeste. bon courage!

pentru ca am vrut sa petrec Pastele oarecum in liniste, pentru ca mi-a fost dor de familie, pentru ca anul asta mi-am luat liber cand am avut chef ca sa vegetez, azi n-am fost la serv, am facut chef de ziua mamei in curte la bunici. uitasem ce fain e sa vezi oamenii care te iubesc si se bucura de prezenta ta sincer si fara sa se grabeasca sau sa se gandeasca la trecerea timpului. e un fel de energizer nespus, doar trait si simtit atat de intens incat ai vrea sa nu se mai termine. life!

am obosit sa-i spun sa nu mai planga, am obosit sa-i explic ca nu e rau sa simti ca esti om, ca te doare, ca iubesti sau ca vrei sa razi cu gura pana la urechi; plange si-mi raspunde ca doar asta stie, sa se teama, sa se ascunda, sa nu arate ce simte, sa arunce toti oamenii care se apropie de ea ca pe niste jucarii. nu-mi pare rau ca stiu, ca ne cunoastem, dar ma doare ca nu vrea sa traiasca o bucurie din suflet, un zambet din inima, o iubire cu fluturi in stomac. mint, zice ca vrea dar nu poate, i se face frica atunci cand te aude, cand te apropii, nu stie sa se poarte, nu are reactiile la indemana, fuge … la telefon recunoaste mereu adevarul, plange si zice ‘da, asa e, sunt o proasta’, dar in fata n-o sa ti zica niciodata ca te place, ca gandul la tine n-o lasa sa doarma noaptea, ca mainile tale sunt cel mai bun balsam pe care l-a simtit vreodata sau ca numai prezenta ta o face din ce in ce mai zen. i-am zis sa aleaga : o viata cu principii si teorii invechite, cu frica unei fiinte in bataia vantului care nu vrea sa se descopere, care spune ca ‘cine se apropie te distruge’, sau riscul bucuriei de a sufla alaturi de cineva intr-o papadie aflata intr-un parc langa lac int-o duminica de vara. she’s so not alive…    

i’m happy, azi am iesit din casa dupa trei zile de raceala cronica … desi nu pot sa zic ca mi-era bine, am fost la serv; eram cam palida si toata lumea ma intreba de ce n-am stat acasa, dar eu ziceam ca ma simt bine si ca mi-era dor de oameni. intr-un exces de energie pentru o zi de luni m-am apucat sa caut ceva de citit si, guess what? am gasit cateva site-uri faine. asa ca m-am gandit sa le arat si altora. tananana, leidies end gentalmen, i give u :

oameni de la catavencu. yess, very very nice !

alex mihaileanu despre chestii mai mult sau mai putin subiective

razvan exarhu, no need to comment

marius muscalu, poze de nota douazeci

andrei gheorghe, pagina personala

la vie en rouge, seulement pour les filles

de mentionat si ca :

1/ noi fetele am vorbit azi despre vaccinul anticancer, parerile sunt impartite, eu nu sunt asa increzatoare nici in cel antigripal, de asta oricum nu as putea beneficia pentru ca am depasit varsta, cu alte cuvinte sunt expirata daca va intereseaza, voila!

2/ cineva cauta de luni de zile pe pagina mea ‘vise colorate’, cred ca trebuie sa ma gandesc f serios la subiectul asta :d