‘blu walking on sunshine

zilele astea am fost day dreamer si m-am uitat in continuare la poze cu belgia. never been and maybe never will go there. who knows? am vazut mai demult o poza din antwerp cu un carusel si cu zeci de baloane colorate in aer. poza era de pe un bloc la amiaza, cerul era alb-rozuliu si mi-a ramas in minte. am zis: aham, asta e belgia.

despre belgieni nu stiu mare lucru, dar mi se par asa boemi si lipsitit de griji. barbatii au accent si voci usor tabacice (pe alocuri very sexy if i may say), femeile sunt neinteresante si rele. nu cred ca poti sa spui multe despre un om dupa ce vorbesti putin cu el, dar eu am senzatia ca dupa voce reusesc sa creionez persoana, cel putin asa in mare. despre ciocolata belgiana am auzit multe. am si gustat de cateva ori. e fina si ti se topeste in gura. aveam senzatia ca o sa inchid ochii si o sa incep sa visez. insa n-am reusit sa aflu cum e ciocolata calda la ei. ssst, secret addiction.

de cand am descoperit yahoo travel, imi aleg zilnic destinatii. cine stie, poate o sa inceapa sa-mi placa Uk,  vad ca toate femeile sunt innebunite si e asa… fancy. me not (yet).

 play

am visat azi noapte ca aveam trei copii cu un prieten pe care-l urasc de moarte, numai mama il place, ca e in aceeasi zodie cu ea. yuck, what a nightmare !

da, stiu ca se bucura mama… whatever…

da, la mine functioneaza vorba aia cu ‘tine-ti prietenii aproape, iar dusmanii si mai aproape’

pe de alta parte aseara mi-a iesit orezul cu fructe de mare. yaaaayyyyyyy !

p.s. nu stiu cum am ajuns ca oamenii aia pe care ii uram pana de curand, care scriu englezo- romana si care spun whatever.

p.s. play: Plain_White_T_s_-_Hey_There_Delilah.mp3, pacat ca n-am cum s-o adaug.

am un chef de speriat sa vad filme si sa mananc struguri albi. am vazut cateva episoade din greys anatomy din nu stiu care serii amestecate ofc, am incercat sa ma uit la Kiss the girls dar nu m-a cucerit deloc; iar de ratatouille parca n-am chef inca. am cautat cu disperare pe la prieteni ‘the hours’, ‘arta viselor’ si ‘ultimatumul lui bourne’. de negasit …

trebuie sa fac rost neaparat de toate episoadele din greys anatomy si gilmore girls, altfel  nu ne mai intelegem, s-ar putea sa m-apuce cheful de plecat pe la munte sau cine stie ce chestii. am incercat azi sa fac o propunere pe balcon unde de obicei se intampla toate lucrurile, si e posibil sa-mi iasa. caut cazare oricum din timp pe la predeal, just in case.

vreau sa vad si ‘4 luni, 3 sapt si doua zile’ dar pt asta ma duc la cinema.

lately 

am ajuns acasa azi dimineata pe la sase-sapte, exact cand se lumina de ziua, cu castile in urechi dupa o noapte de sangria si de colindat prin baruri. la ora aia in metrou nu erau decat femei imbracate in gri care mergeau probabil la o munca plictisitoare si rutinata, si baieti parfumati care atipesc sprijiniti de pereti. m-am simtit ciudat imbracata asa colorat, se vedea ca nu fac parte din oamenii care iau metroul de obicei la ora aia. in vagon s-a luat unul de mine ca am casti in urechi, nu intelegea el ce se intampla acolo. demult vroiam sa vin cu metroul acasa intr-o dimineata dar nu gaseam ‘victime’. ce faina senzatie cand am urcat scarile si se lumina, parca prinsesem ziua din mers si uitasem de toate, pana si de pustiul ala terorist de 21 de ani care vroia sa ne conduca acasa (lucian parca). monique s-a facut praf, era tare simpatica, i-a pus la punct pe toti cei care aveau ceva de impartit cu noi la orele alea, iar ivona avea un chef de dans fantastic dar nu mai avea unde. ne-am despartit la un moment dat cand monique si-a dat seama ca la 8 trebuia sa se fie la Ase, sa se inscrie la master ca era ultima zi.

am descoperit-o tarziu pe monique si imi pare rau. e genul de om care isi constientizeaza foarte bine trairile si caruia nu ii e frica sa le impartaseasca; e genul de om cu care as putea fi buna prietena si nu mi-am dat seama pana acum. si ea mi-a zis dimineata ca acelasi lucru. a ramas sa ne vedem sa-mi dea niste filme vechi. we’ll see…

[e bine ca intre timp am investit emotional in persoane de doi lei care nu merita nimic. va multumesc ca m-ati facut sa realizez ca sunt o imbecila]

play

uneori cuvintele tin de cald; am cateva litere insirate intr-un mail mai demult de un prieten cu care nu m-am vazut niciodata (l-am cunoscut printr-un cher journal …), care formeaza niste cuvinte moi si gingase, asa cum sunt ursuletii harribo cand ii scoti din punga si ti se topesc in gura. uneori  cuvintele scrise tin locul unei imbratisari de la distanta, uneori ne lasa sa ne incruntam si sa facem riduri. ridurile din suflet sunt cele mai grele, pt ca dor, si uneori atat de tare incat suntem bulversati si nehotarati. unele persoane care arunca vorbe in vant nu-si dau seama cat ne afecteaza, chiar daca stim ca au dreptate. obiectiv vorbind, nu poti pune stapanire pe sufletul unui om. nici pe ceea ce simte. nici pe el. nici sufleteste vorbind nu poti. nu inteleg. daca nu poti, de ce mai incerci ?

ploua afara, ne bucuram? nu

e frig si n-am geaca de toamna, ne bucuram? nu

monique ne paraseste, ne bucuram? nu

e ziua ralucai, ne bucuram? daaaaaa

ascultam carla bruni, ne bucuram? daaaaa

maine seara iesim in arcade, pt ca ne-a placut mult, ne bucuram? daaaaaaa

am gasit o groaza de persoane sarbatorite in perioada asta cu care ma inteleg f bine si care-mi plac, ne bucuram? daaaaa

am descoperit club de fado, e cam departe dar ne bucuram? daaaaaaaaaa

ce bine ar fi sa ne facem in fiecare zi cate un review cu bucurii, in felul asta ne-am da seama ca exista mai multe lucruri placute decat ne imaginam, ca exista mai multe persoane cu care ne simtim bine, ca lucrurile aparent marunte provoaca un feeling de jump for joy. acum parca imi vine sa intreb pe toata lumea de ce se bucura azi…

aseara am iesit la bere, s-a dovedit ca am nevoie de training in sensul asta pt ca ma inveselesc cam repede. m-am intors destul de tarziu si cand sa ma culc, ma suna mama; ca mi-a trimis pachet azi si ca eu nu eram acasa (oare de ce nu eram?) sa mi-l dea. asa ca l-a lasat in bucatarie. si sa ma duc sa despachetez. n-am inteles de ce a trebuit sa ma sune noaptea la unu- doua sa-mi zica, dar ma rog, daca trebuia sa despachetez dulceata de capsuni… n-am inteles nici de ce mi-a trimis pachet, mai ales ca sunt pe cale sa invat sa gatesc. da, din pacate nu mi-am gasit jumatatea jamie oliver wannabe nici macar la shaormeria din coltul pietei. m-as fi multumit si cu one of the flavours type; dar nu-i nimic, i’m not gorgeus either. si mai ales cat poate sa fie de rau sa inveti sa faci un ostropel de pui sau o salata de fructe de mare?

am despachetat si n-am mai putut sa dorm, dimineata la serv eram fresh, nu stiu cum naiba… concluzie: o noapte pierduta echivaleaza cu randament maxim a doua zi. mai sa fie, pana acum nu mi s-a mai intamplat. azi trebuia sa ma duc sa vad meciul intr-un bar, dar mai astept sa fac diferenta intre culorile echipelor si mai vedem.

p.s. prima data la arcade (cafe); terasa e pretty cosy, atmosfera e destul de intima, au sangria si tot felul de fluide bulversante. check

and play

check this Pidjins episode: Head to Head

de fiecare data cand cineva se da la mine si nu-mi place persoana respectiva, ma trezesc ca am o atitudine foaarte respingatoare si taioasa. vad o groaza de lucruri dragute gen daily surprises, primesc ajutor fara sa insist, invitatii la film sau in oras, le apreciez very politely, but still don’t force my vital space. si cand incepem sa vorbim ma enerveaza toate discutiile alea doar asa sa ne aflam in treaba, toate momentele alea intrerupte de tacere penibila cand eu ma gandesc la o suta de tampenii si el nu stie cum sa mai afle cate ceva. partea proasta e ca mereu ajungem la schimbat pareri referitoare la ce-ti place si ce nu intr-o relatie, si atunci fiecare isi da seama: aaaa, deci eu vreau aia, hmm, sa ne mai gandim … in fact it’s very simple, asa spune mintea mea putina, daca nu poti sa comunici cu omul ala, daca nu te atrage, daca nu exista nici o chimie, atunci e timp pierdut sau compromis. despre chimie am o parere speciala, sau ma rog lungime de unda. daca exista chimie intre doua persoane, e imposibil sa nu-si dea seama ca poate incepe ceva placut, se intampla un schimb de energii care-ti da in acelasi timp o stare de caldura si nerabdare, o euforie prevestitoare de o indragosteala nebuna nebuna nebuna.