‘blu walking on sunshine

Luni : work – seara meci la terasa - dormit 3 ore

Marti: work – seara team drinking la curtea berarilor- dormit 2/3 ore

Miercuri: work – mers cu alex la urgente la stomatologie – terasa- dormit 3 ore

Joi: work – team meeting seara pana la 9 - luat bagaj, plecat acasa

Vineri: day off - plec la sovata pana duminica

am nervi pe femeile care vorbesc mult, prost si fara rost. pe una din echipe la serv avem o fata care tot timpul carcoteste, vorbeste tare, mult, rade aiurea, se baga in seama degeaba and so on. si inca una care nu recunoaste niciodata cand greseste indiferent ce argumente ii dai, asa ca isi vede de ce stie ea mai bine si vorbeste peste mine in feedback, plus inainte sau dupa. azi m-au apucat toti dracii pe ele, dar toti aia de pe lume care se ridica pe cer ca un nor negru si fac bum. m-am abtinut in ultimul hal sa nu urlu, nu-mi place atitudinea aia de ‘eu sunt sef, tu taci si faci ce zic eu’ dar le-am explicat frumos sa-si vada fiecare de ale ei ; sincer, nu stiu cat mai rezist. deja cand le vad …

 
breath in, breath out … ascult muzica, ma calmez cu edith piaf. nu stiu ce ma faceam daca nu exista muzica…play

am un chef nebun sa pierd vreamea, sa citesc reviste pt femei, sa ascult muzica si sa ma uit la poze. din pacate la munca nu prea se poate sa somez asa non stop. saptamana asta sefa mea a plecat in belgia, asa ca am bagat frecus la greu : stat pe balcon la glume din alea tampite, de care razi in continuu fara sa-ti mai dai seama care e subiectul discutiei, tot felul de planuri de mers la film sau de iesit in club. tot pe balcon am facut meeting azi cu un tip, mi s-a parut ca e primavara si ca se potriveste, a fost chiar nice. e bine sa-ti mai iei cate un respiro asa din vreme in vreme.

au inceput sa mi se para foarte distractive testele pt noi angajati, adica pt oameni care se recruteaza, mai nou m-am amestecat si prin chestii din astea. m-au chemat de la hr sa testez oameni noi la limbi straine, respectiv italiana si franceza; ieri am avut un tip atat de timid si de emotionat incat am crezut ca lesina cu mine acolo. ii dadeam apa, il incurajam mai rau ca la primul ajutor, nici nu zici ca era la interviu. azi am testat telefonic : eram cam distrata si imi canta in cap pe repeat angels de la robbie williams, si nu ma gandeam decat la videoclip. formez numarul fredonand melodia, raspunde tipa si nu-mi mai gaseam cuvintele. omg !!!… am inceput sa zic acolo ceva intrerupt pana aveam sa ma adun, timp in care saraca fata a crezut ca nu sunt romanca si a inceput sa-mi turuie in alte limbi. ii explic eu in cele din urma ca fac un interviu telefonic cu ea in italiana, si am reusit sa ajungem pe aceeasi lungime de unda …a fost ok. nu vreau sa ma gandesc ce prostii o sa mai fac zilele astea…

am o colega noua de birou, locul ei a fost liber in ultimele doua luni, acum l-a ocupat ea. am vrut sa fiu draguta si sa-i spun ca mi se pare frumos ca vorbeste cineva cu mine de la biroul ala, ca e populat de un om, nu de un mac si o vista ca pana acum, dar i-am zis ceva care a sunat ca si cum ar fi un robot care inlocuieste doua calculatoare. cateodata daca te chinui prea mult, tot un ***** iese…

ma duc sa ma uit la atonement, un film superb din cate am auzit.as vrea sa vad si sweeney todd, am vazut o varianta dar nu cea cu johny depp.

ma simt bine fara absolut nici un motiv, sau poate ar fi unul : azi am avut lansarea noului kb si am primit toti tricouri personalizate cu cel mai vechi logo ever al clientului; a fost foarte faina prezentarea, desi destul de stresanta. din fericire unora le trece cu dulciuri. chocolate feeds energy sources and mi, i’m in the light period, pt ca tocmai acum m-am gasit sa tin post. cel mai mult i miss capuccino, e un everlasting love intre noi si ne e greu separat : )

pe balcon e din ce in ce mai frig, iar povestile se aglomereaza; din fericire, pt multi tind sa aiba happy end. cand era cald fostul meu sef ne lua in meeting pe balcon, bineinteles tot la sugestia celor ca noi care stateau mult si bine la povesti pe-acolo. azi am avut si eu un meeting pe balcon cu o fosta colega, spun fosta pt ca mi-a zis ca-si da demisia. am concurat amandoua pe aceeasi pozitie, ea a fost respinsa dupa hr, motiv pt care a inceput sa planga si a facut o criza de nervi, dupa care a vrut sa treca la part time, iar acum pleaca din firma. nu are ceva personal cu mine, ne intelegem destul de bine, but she has issues in handling rejections. her choice…n-am sa inteleg niciodata momentele in care oameni sub presiune fac alegeri ciudate sau cand au reactii violente, cand dau palme, cand te lovesc peste fata sau cand urla. nu stau sa-i judec, dar pur si simplu mintea mea refuza sa inteleaga momentele in care un om din preajma mea inceteaza sa fie asa cum il stiam si isi cultiva instictele animalice impreuna cu tot felul de manifestari care ma sperie. poate exagerez, but i’ve seen this kind of stuff. si de obicei cand vad sau particip involuntar, fug, evit, ma inchid in carapace…

postul asta se cheama anouk pt ca de cateva zile ascult ‘michel’

avem in vizita cateva zile la serv colegi din Italia, de la marketing si tehnic dept. fiind foarte noua pe o pozitie care implica mult de lucru cu clienti italieni, mai mult decat sa vb italiana nu prea stiu ce sa fac. drept pt care asta am facut toata ziua desi nu mai vorbisem de un an jumate decat franceza. am stat tot timpul pe langa ei, am discutat despre proiect, ne-am facut capul calendar, dar mi-a placut teribil. uitasem cat de faina e senzatia aia cand vorbesti cu placere o limba frumoasa si draga sufletului tau. tot azi mi-am dat seama, dar in alt context, ca inteleg spaniola f bine dar nu pot sa vb.

si tot azi a aparut pe un site o poza facuta de mine aseara cu bradul de la piata unirii. sunt tare incantata de ea desi e mica si probabil pt multi nu inseamna nimic. so i’m happy and tired.

pe hol azi asteptand sa intru la baie. ma uit putin in oglinda, ma tot invart, imi aranjez fularul colorat (de fapt e un fel de esarfa in dungi, cu roz si bleu care-mi place mult) observ un baiat dragut foarte nervos care vb la tel. si-l tot observam de ceva vreme, chiar nu ma mai grabeam… pana intra in peisaj un general manager ceva acolo care ma roaga sa-i deschid usa ca n-are badge. ok, ma duc, deschid, ma intorc la gandurile mele. :d iar el se intoarce sper mine si-mi zice : vezi ca poti sa mergi la 2, ca e si acolo ladies room. si-mi baga un ranjet d’ala de barbat de 40 de ani la camasa scrobita si totally unsatisfied with his life. mi-a stricat tot cheful.

pe de alta parte sunt happy ca am primit cadeau multe lumanarele si betisoare parfumate si chestii de relaxare. o sa fiu f zen in viitorul apropiat pt ca am avut parte de prea mult stres pana acum. nici nu vreau sa ma gandesc cat am suferit aseara la beraria germana pt ca n-am putut sa beau o bere ; iau niste pastile pe care sunt f suparata ca nu ma lasa sa dorm. alte vesti bune ? h m m … am curatat calculatorul de acasa de virusi, am un chef sa stau pe net acum de nu se poate, mess here i am; s-a dovedit ca si antivirusul era contaminat, de-aia nu mai facea fatza. cred ca am trait amandoi aceleasi drame in ultima vreme, eu cu pastilele, el cu virusi. and i got the new job. yay me. zen me.

p.s. katie melua- nine million bicycles

when ur private life sucks, u’d better do some overtime. overtime means ur mind is always occupied and u’ll get money for that.

from time to time i get to listen: go go dolls - iris

‘And I don´t want the world to see me /Cause I don´t think that they´d understand/When everything´s made to be broken/I just want you to know who I am… ‘

ce mi-a zis o clienta azi:’hmm …. vista… c’est de la revolution informatique…’ :))abia isi cumparase calculatorul si era total pierduta prin el. foarte simpatica de altfel. si asta nu e tot.sa vezi balamucul naibii cu mac leopard. nici nu vreau sa ma gandesc ce distractie o sa fie…    

ca sa mai condimentez putin atmosfera zilele astea, am aplicat la un job. si azi am avut interviu cu hr-ul. inutil sa spun cat m-am stresat si de cate pupaturi si imbratisari am avut nevoie drept incurajare. am ajuns la receptie cu 1 minut inainte de interviu si de agitata ce eram, am uitat numele senior hr ului. am intrebat ceva acolo si am asteptat putin. doamne, ce cald era… am intrat la interviu. intrebari cu caracter general (ce ai face daca ai fi, ce ai facut bun pana acum, conflicte, crize, chestii) la care trebuia sa dau exemple punctuale din viata mea. de parca as fi trait o suta de ani si as fi muncit trei sferturi pana acum. but hey, at least i was brave and i did my best (but I didn’t receve any snickers :(. m-a lovit rau partea aia cu cea mai mare realizare a mea de pana acum, chestia in care am pus suflet si pt care m-am chinuit si m-am luptat si tot asa. dupa un timp, cand ma obisnuisem cu atmosfera, mi se spune ca ‘gata, asta e tot’. of, si de-abia incepuse sa-mi placa. m-am stresat degeaba, a fost draguta doamna hr. mi-a prins bine ‘marea discutie’ de cateva zeci de minute. i’m fine now, orice ar fi. acum astept weekenduuuul

si ascult : tory amos – happy phantom

si am camera care sper sa mearga (350d parca)

dimineata f ocupata, schimb de mailuri private cu un fost (e greu sa ramanem amici oricat mi-ar zice mie cineva ca oamenii maturi fac diferenta si alte blabla-uri de genul asta) care are nevoie doar asa ‘informativ’ sa vada ce mai fac; as in i would be happy if u were down and out needing me, numai ca mi-am dat seama si am bagat la greu ‘self empower attitude not needing somebody and never let him see ur sensitive and vulnerable and feeling like hell’ si am depasit momentul. i know it’s stupid but it works sometimes. urmeaza sort of flirto-sms cu prietenul unui prieten. deocamdata nu prea am inteles ce vrea de la mine, nici eu de la el. oricum la varsta mea e greu de inteles chestia asta prin sms, pe vremea mea era altfel : ) dar wtf ! am auzit ca exista oameni care fac sex prin telefon sau cyber sex si le e bine so i have to keep up with young people : ). ma rog, ma duceam la lift in acelasi timp cu un coleg probabil, nu-l cunosc; urcam, indrept degetul distrata sa apas pt parter si in euforia comunicarii intense pe care am avut-o via mail si sms printre sarcinile se serv, il intreb : la …0 ? am vrut sa zic parter… :)))

(tre sa ne imprietenim rapid si sa ramana secreta chestia asta. people around me fight for the image, or so i’ve heard)

later edit: it’s hard to be alone these days …